Un interviu ratat – Critica de scenariu și film

Trebuia să fie interviul anului, videointerviul anului, dar s-a transformat într-un eșec pentru presa buzoiană și un semieșec pentru personajul intervievat.

Deși au fost promise 90 de minute, fără prelungiri, „meciul” a durat puțin peste o jumătate de repriză, poate chiar mai puțin.

S-o fi accidentat fatal vreunul dintre jucători?  S-o fi arătat cartonașul roșu? Hai să vedem!

Interviul a fost construit pe un schelet destul de dubios, parcă inspirat din filmele italiene de la sfârșitul anilor ’80.

Deși anterior interviului reporterul s-a aflat în Sala Mare a CJ Buzău unde chiar a asistat la derapajul grav al primarului Constantin Toma la adresa prim-procurorului Corina Stroe Tudorache, jurnalistul nu a formulat nicio întrebare legată de nefericitul eveniment.

De altfel, agorabuzau.ro a publicat înregistrarea video a incidentului, nu și știrea, abia la ora 22.55, în contextul în care presa națională (agerpres.ro, g4media.ro, hotnews.ro etc.) au publicat între orele 15.30 și 16.55.

Prezentarea subiectului

„În faţa a tot mai multe ameninţări şi pericole din mediul infracţional, Laurenţiu Virgil Pantazi este un om abil, care înţelege necesitatea controlului total asupra instituţiei pe care o conduce, direcţie în care a acţionat, mai mulţi dintre colegii săi de la anti-crimă din perioada 2003-2006, fiind în prezent în funcţii cheie ale IPJ Buzău.” – Andrei Pițigoi, AgoraBuzău.

Anti-crimă, boss? Ce-i aia?

„Este unul dintre puţinii poliţişti care poate îmbrăca cu autenticitate haina criminală, drept dovadă stând o serie de acţiuni care l-au pus în urmă cu câţiva ani în fruntea poliţiei din Buzău: este printre puţinele cadre care au efectuat cu succes aproape 30 de acţiuni în flagrant în macro-infracţionalitate, nu a greşit nici măcar o acţiune în acest sens şi deţine unul dintre recordurile privitoare la capturile de droguri de mare risc.” –

Haină criminală, boss? Asta ce mai e?

Macro-infracţionalitate? Poate macrocriminalitate financiar-bancară și spălare de bani, dar se pare că la Buzău, cu câteva excepții, nu prea am avut parte de așa ceva.

Cazul Dorin Marinescu, zis Piticu, trimis în judecată pentru prima dată în 2017 alături de un fost judecător de la Tribunalul Buzău, între timp decedat, patru polițiști – trei de la IPJ Buzău și unul de la IGPR – un expert tehnic judiciar și mai mulți apropiați ai săi pentru constituire de grup infracțional organizat.

Apropo, unul dintre polițiștii impplicați este GAVRILĂ LIVIU, la data faptelor comisar șef la I.P.J. Buzău și șef al Biroului de Macrocriminalitate Economică (sâc!) în cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor (actual Serviciul de Investigare a Criminalității Economice), cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la delapidare, abuz în serviciu în dauna intereselor publice, când prin faptă s-a cauzat un folos necuvenit pentru sine și pentru altul și luare de mită (15 fapte).

Să continuăm…

Nuanțele total deplasate în care a fost zugrăvit șeful IPJ Buzău au continuat pe tot parcursul prezentării, dar și în timpul interviului.

Am tot analizat textul & interviul, dar nu mi-am dat seama dacă a fost o tentativă de a-l decredibiliza pe șeful polițiștilor buzoieni sau doar atât s-a putut.

„Ceea ce îi demonstrează utilitatea pentru societate şi îl face de temut în ochii infractorilor sunt versitalitatea şi adaptabilitatea la diferite medii şi persoane. În mod cert, un personaj complex, nu doar în vocabular şi comportament, ajuns la apogeul carierei, care şi-a consolidat poziţia şi de a cărui unică decizie depinde viitorul său: pensionare, Bucureşti sau cum a spus-o chiar el: “confortul de la Buzău” – Andrei Pițigoi, AgoraBuzău

Versitalitatea sau Versatilitatea? Oricum ar fi, versatil = (Despre oameni) Care își schimbă cu ușurință părerile. (DEX) – iar asta nu arată deloc bine pentru caracterizarea unui șef de inspectorat.

„Abilitatea de a anticipa mişcările infractorilor, mentalitatea care îl poate poziţiona în ambele tabere, oferindu-i întreaga perspectivă a situatiei, cunoaşterea tipologiilor psihologice şi a comportamentului criminal, îl pot transforma, cum spun “gurile rele”, într-o sabie cu două tăişuri.

Hmmm… mă îndoiesc că domnul Pantazi ar avea mentalitate de infractor, mai ales cu două tăișuri.

„Asta pentru că în privinţa combaterii criminalităţii care implică violenţă, crime, tâlhării, furturi, trafic de persoane, proxenetism, prostituţie şi toate cele conexe, rezultatele sale sunt de necontestat, Buzăul fiind printre cele mai sigure judeţe din țară.”

Potrivit studiului Crime Index 2023, publicat de Numbeo, România este una dintre ţările cele mai sigure de pe glob, iar în Europa se află pe locul 27.

Cluj-Napoca se regăseşte, în acest clasament al celor mai sigure oraşe din lume, pe poziţia a 25-a, cu un index al criminalităţii de 22,5%. Cifra indică un număr redus de crime, jafuri, spargeri de autoturisme și furturi din buzunare.

În Top 100 mai regăsim Timișioara pe locul 31 cu un procent de 24,4%, Brașov pe locul 54 cu 26,9%, București pe locul 65 cu 28,2% și Iași pe locul 87 cu 30,7%.

Clasamentul a analizat datele din 416 de oraşe din întreaga lume.

„Contestatarii şi-ar fi dorit însă rezultate pe măsură şi în privinţa criminalităţii economice, care a implicat de-a lungul vremii oameni politici, figuri mai mult sau mai puţin importante în peisajul local, care din diferite motive încă pun capul liniştiţi pe pernă.”

Cine sunt contestatarii domnului comisar-șef Pantazi? Cine sunt oamenii politici care dorm cu capul liniștiți pe pernă?

„Şef al poliţiştilor buzoieni din decembrie 2012, Pantazi a răspuns unor întrebări cu sinceritate, şi-a blocat răspunsurile în spatele unui limbaj de lemn în cazul altora, însă nu s-a sfiit să admită că fiecare pădure are uscăciunile ei. Ca orice lider, deşi nu recunoaşte, V.L. Pantazi înţelege şi necesitatea acţiunilor mai puţin ortodoxe pentru a rămâne în frunte.”

Pantazi a răspuns unor întrebări cu sinceritate… iar la altele… cu nesinceritate? C’mon! Uscăciuni, boss?

La începutul prezentării domnul Pantazi a fost caracterizat ca fiind un personaj cu limbaj complex, pentru ca mai apoi să se blocheze în spatele unui limbaj de lemn? WTF?

Interviul – am selectat special pentru cititorii liberi în Buzău câteva întrebări și răspunsuri

Andrei Pițigoi: Cum catalogați activitatea dumneavoastră în fruntea IPJ Buzău?

Laurențiu Pantazi: Am vârsta de 53 de ani, sunt în Poliție de vreo 28 de ani. Doar doi ani am fost la Buzău, am început în Vrancea activitatea. Aș corecta puțin, dacă îmi permiteți… Nu mai avem structuri criminale, nu mai avem grupări organizate, nu mai avem grupări cu preocupări în zona de macroviolență.

Cel mai mult mi-am desfășurat activitatea ca și ofițer operativ în zona combaterii crimei organizate, ceea ce am și terminat în Academia de Poliție. Practic am reînființat serviciul respectiv în 2003 după ce fusese desființat.

Șeful IPJ a precizat că în 2003, la nivelul județului Buzău polițiștii buzoieni aveau de lucru în zona crimei organizate, existând familii importante care aveau preocupări infracționale pe raza județului, erau reglări de conturi în municipiul Buzău.

Totuși, din interviul prezentat de agorabuzau.ro, nu reiese un răspuns clar la întrebarea reporterului.

Andrei Pițigoi: Având în vedere vârsta dumneavoastră, aveți gânduri de pensionare sau vă tentează să vă consolidați cariera printr-o ascensiune la București, în structurile centrale?

Laurențiu Pantazi: Sunt pensionabil din 2019 pe legislația actuală. M-am gândit și eu ca oricare la această variantă, la această posibilitate. Deocamdată am considerat că mai am lucruri de făcut… Le spun în glumă celor care mă întrebă că încă am „servici” și-mi place ce fac. Am ales și cu sufletul, nu doar cu cardul și cred că am făcut un lucru bun.

Încă, în colectivul din care fac parte am autoritate, încă poliția buzoiană în afara gardului suntem recunoscuți ca profesioniști, după cum bine știți nu au fost polițiști de la Buzău implicați în scandaluri macro, nu au fost situații deosebite așa cum au fost în alte zone.

Am vârsta de 53 de ani, sunt în Poliție de vreo 28 de ani. Doar doi ani am fost la Buzău, am început în Vrancea activitatea. Aș corecta puțin, dacă îmi permiteți… Nu mai avem structuri criminale, nu mai avem grupări organizate, nu mai avem grupări cu preocupări în zona de macroviolență.

A fost o perioadă… cel mai mult mi-am desfășurat activitatea ca și ofițer operativ propriu-zis în zona de combatere a crimei organizate, asta am și terminat în Academia de Poliției, și ca lucrător, și ca șef… am reînființat practic serviciul respectiv după ce fuse desființat. Aveam de lucru în zona respectivă la momentul respectiv.

Andrei Pițigoi: A încercat mediul politic să-ți pună amprenta asupra activității dumneavoastră, a subalternilor sau a Inspectoratului?

Laurențiu Pantazi: Personal am avut o șansă, și nu exagerez, în sensul că am avut un dialog corect cu toți partenerii, cu mici excepții. Am simțit pe proprie piele uneori atacuri clare, ghidate, dar întotdeauna nu le-am considerat că îl atacă pe Pantazi, am zis că atacă pe inspectorul șef al Poliției, pe interese diferite și diverse. Chiar dacă nu reacționăm, nu înseamnă că nu vedem… asta așa, că se aproprie un an electoral la anul.

Andrei Pițigoi: Pe durata campaniei electorale din 2020, un candidat la Camera Deputaților (Adrian Mocanu n.m.) a lansat mai multe acuze la adresa dumneavoastră și a IPJ Buzău. Acestea se bazau pe relația de rudenie, de sânge sau prin alianță a șefilor birourilor cheie din cadrul instituției pe care o conduceți, iar printre colegii dumneavoastră se spune că una dintre dorințele personale, când ați ajuns în funcția de conducere, a fost numirea foștilor subalterni de la anti-crimă în funcția de șef de birou, în semn de loialitate, solidaritate sau atașament profesional. Ați făcut acest lucru pentru că un șef de inspectorat trebuie să aibă încredere totală în subalternii săi?

Laurențiu Pantazi: Pentru orice manager e important acest lucru, pentru orice team, este evident treaba asta. Deocamdată, însă, de mulți ani, nu știu exact de când, e clar, și la momentul numirii actualei mele echipe, marea majoritate sunt din perioada în care am venit eu. Motivele au fost pentru că a fost și atunci un val de pensionare, s-a ieșit la pensie masiv și a trebuit să-i înlocuim pe cei plecați. Numirea lor se face prin concurs. Aproape în majoritate în comisiile de concurs, dacă concursul nu este organizat chiar la nivel central, au reprezentant la nivel local, astfel încât în situația în care ai încerca să favorizezi pe cineva la acest concurs este foarte, foarte, foarte greu.

Andrei Pițigoi: La începutul anilor 2000, fiecare Minister din România avea propriul serviciu de informații. Astăzi, numărul lor a fost redus la 6. Poliția Română, deși nu dispune de resursele integrale și legislația aferentă unui serviciu de informații, are propriile surse, denumite generic „informatori”, iar în argou „sifoane”. Deseori, ilegalitățile mărunte ale acestora sunt trecute cu vederea ori tolerate datorită informațiilor pe care aceștia le oferă vis-a-vis de activitatea unor persoane mai importante, „peștii mari” cum sunt aceștia denumiți în limbaj infracțional. Cât de mult se bazează IPJ pe aceste „resurse”?

vis-a-vis – Peste drum (față) în față, în punctul exact opus. (DEX)

Pantazi Laurențiu: Așa cum ați prezentat dumneavoastră, fără să aduc vreo jignire, sunteți cu un pas în urmă, adică e deja intrat în folclorul urban ceea ce ați prezentat dumneavoastră ca să spunem așa. Sunt mijloace legale în interiorul legii în care o persoană care poate fi acuzat sau nu, în momentul în care dezvoltă și colaborează la nivel instituțional, la nivel de procuror, la nivel de judecător, poate beneficia de anumite facilități în ceea ce privește încadrarea juridică, în ceea ce privește pedeapsa. Acesta este modul în care se utilizează în acest moment zona de documentare. Sunt cunoscute atât în zona DIICOT, cât și în zona DNA legislația și cadrul legislativ care permite astfel de situații.

Andrei Pițigoi: Poliția, prin prisma legislației, nu poate oferi decât un număr limitat de informații, în mod oficial, privitor la dosarele care se află în cercetare, toate sub incidența posibilității ca persoanele care fac cauza sau subiectul acestora să fie nevinovate. Jurnaliștii vor mai mult decât atât și, deseori, se folosesc de surse din interior, care furnizează informații clasificate, nu de o importanță care poate decide cursul unui dosar, dar clasificate.

Aveți cunoștință de acest fapt în rândul colegilor dumneavoastră, ori chiar dumneavoastră ați făcut acest lucru pentru o relație bună și consolidată cu mass-media?

😊)))) Bossu’, aici ai dat-o rău de gard. Aici te-ai transformat în procuror anti-crimă + agent FBI + CIA, să moară Bibi! Care sunt, mă, jurnaliștii ăia care obțin informații clasificate din dosarele instrumentate de poliție? 😊)))))))))

Laurențiu Pantazi: Nu știu, nu cred, nu cunosc, eu nu cunosc. Dacă e să discutăm, cred că degeaba ați discutat cu polițistul X din zona Y, nu știu ce informație v-ar da sau exclusivitate, care e clar că ar ieși din cadrul disciplinar acel polițist și ar risca acest lucru, nu știu dacă ar aduce vreun beneficiu pentru instituție. Ne pace sau nu, primul care ar fi interesat să facă o astfel de tranzacție cred că aș fi eu ca și conducător al instituției.

Andrei Pițigoi: Vă întreb pentru că din sursele noastre, și dumneavoastră, și șefi de birouri ați invitat jurnaliști în birourile IPJ fără ca aceștia să fie parte a unor dosare, fie inculpați, fie persoane vătămate.

Care sursele noastre, mă, Pițigoi? Hai, cu nume și prenume! 😊))))))

Laurențiu Pantazi: Nu știu, nu știu, chiar asta nu știu. Dacă aveți o dată concretă, ceva, vă pot confirma sau infirma. Au fost situații când s-au reclamat între ei jurnaliști, de cele mai multe ori între jurnaliști a fost treaba. Au fost situații când cele sesizate s-au confirmat și au îmbrăcat caracter penal sau caracter contravențional, iar asta a făcut posibil ca un jurnalist să intre în alte birouri decât la biroul de presă.

Dacă aveți o dată concretă, ceva, vă pot confirma sau infirma. Și jurnalistul Andrei Pițigoi a amuțit, a înghițit gălușca.

Interviul care s-a încheiat brusc, fără „La revedere!”, fără „Pa-pa!” poate fi urmărit integral AICI. Mă rog, cât se poate de integral…

PS Nicio întrebare despre activitatea SIPI Buzău? Ciudat!

PS 2 Jurnalsim elevat pentru cititori inteligenți!